|
Raspuns de F.v.F on Jun 23, 2013 17:36:18 GMT 2
Credeti ca Dumnezeu este in noi sau in exterior ? Cum credeti ca se manifesta Dumnezeu ?
|
|
|
Raspuns de asterion on Jul 6, 2013 2:55:37 GMT 2
un domeniu foarte complex. Daca acceptam ca Dumnezeu este atotputernic si atotcuprinzator, este si in noi in imprejurul nostru. Sa fie limitat unei singure parti L ar priva de omniprezenta.
Am putea spune, legat de o moneda de 50 de bani, care este fata de alama, aversul sau reversul?
Sau unde este apa oceanului, in scoica sau inafara ei? O scoica (animalut marunt, dar constient cred eu), nu cred ca poate avea dovezi palpabile ca apa exista, cu toate ca este pretutindeni in jurul ei si in ea. Corect?
|
|
|
Raspuns de F.v.F on Jul 8, 2013 16:00:09 GMT 2
Da. Insusi Iisus spune undeva ceva de genul 'Eu sunt intru Tatal si Tatal este Intru Mine'. Apoi, am putea lua ca exemplu Sfantul Duh care nu este altceva decat manifestarea lui Dumnezeu in NOI.
|
|
|
Raspuns de manuelc on May 22, 2014 16:02:13 GMT 2
"Eu sunt Cel ce sunt!"-Cred ca asta zice multe,nu?Faptul ca multi oameni initiati/intruiti se feresc sa"ia numele Domnului in desert"zice ceva...Ce vreau sa zic este ca orice definitie;chiar si un simplu nume L-ar limita(asta daca cadem de comun acord ca e Atotputernic).Daca ar fi o fiinta exterioara,ar insemna ca noi existam in afara Sa,deci ca nu este reprezentantul cifrei unu,sau Unitatea,Totalitatea.Daca ar fi exterior,ar fi o simpla entitate energetica superioara,nu un absolut. Este,totusi o problema care m-a nelinistit si pe mine,si care inca nu e rezolvata:"daca este totusi,Atotputernic,Atotcuprinzator,trebuie,printr-o deductie logica sa afirm ca este obiectiv!".Orice perspectiva obiectiva este,deci incoruptibila;nu poate fi "manipulata"emotional,pentru ca este superioara.Daca a creat legi care guverneaza realitatea noastra,legi care nu pot fi incalcate de absolut nimeni(ex:legea karmei,legile fizice)atunci unde e contributia sa,sau in alte cuvinte,de ce mai e nevoie de el,daca legile sunt ca niste mecanisme naturale?Sa insemne asta oare ca el este una cu Legea?asta ar insemna ca Dumnezeu nu e o entitate, ci un principiu,deci ca nici un ritual nu are cum sa aibe efect,deoarece El,fiind obiectiv, nu tine cu nimeni,deci este impartial.Astfel,pe pamant ar izbuti doar cei care trec de selectia naturala,dar si cei cu adevarat morali,pentru ca acestia nu ar fi pedepsiti de legea Karmei. Fiind dintr-o alta dimensiune,ne-a creat dupa chipul si asemanarea sa,iar noi avem o "particica de dumenzeire in noi",dar trebuie inteles ca stropul de apa nu poate cuprinde Oceanul,ci stropul de apa trebuie sa se goleasca pe interior, sa se dizolve in Ocean.Analizand aceasta analogie, putem gasi o asemanare cu ideea de iluminare a religiilor orientale.Desigur,aceasta idee este, totusi regasita si in Biblie.Chiar daca nu stiu exact unde si cine a zis,e ceva de genu"trebuie sa fiu eu mai putin, ca sa poata fi El in mine"-exact ideea renuntarii la ego din religiile Orientului.In cazul acesta,omul este semi-divin, singurul lucru care-l impiedica deci sa fie divin e prorpia sa perceptie gresita.Dumnezeu este deci peste tot,dar omul vrand sa existe in afara Unitatii creeaza Dualitatea-sau Dualitatea(lumea materiala) a creat aceasta dorinta in om? Sunt multe curente si scoli filosofice/esoterice care sustin ca ne putem ilumina singuri,devenind proprii nostri dumnezei-asta nu ar diminua drastic puterea lui Dumnezeu?Daca ei ar avea dreptate, atunci,printr-o deductie logica putem afirma ca dumnezeu e exterior,si nu e atotputernic.Daca,in schimb,imbratisam ideea dizolvarii in intreg, si nu separarea de aceasta,atunci putem afirma ca Dumnezeu este atotcuprinzator. Idee personala:ma feresc intodeauna sa spun numele de"Dumnezeu" deoarece mi se pare o limitare numele in sine;orice nume ar fi o limitare,orice descriere ar fi o limitare,chiar si prin simplul fapt ca sunt sute,mii de dialecte pe aceasta planeta, iar fiecare dialect limiteaza expresia.Astfel, nu poti expirma Principiul Transcendental printr-un limbaj Dual,efemer,pamantean,caci este o blasfemie.Conceputl cel mai adevarat de "Dumnezeu"(in viziunea mea) este un concept abstract,deoarece orice incercare de amterializare ar fi un chip cioplit. Am citit odata o anectoda:Era un templu buddhist complet gol, iar calugarii le ziceau turistilor ca acolo e zeitatea lor.Turistii nedumeriti cautau o poza, o icoana,o reprezentare,iar calugarii radeau de ei,caci ei stiau ca mintea mereu cauta o reprezentare lumeasca, un chip cioplit caruia sa-i arate admiratie, caruia sa i se inchine.Frumoasa anecdota, dar de asemenea trista!Nici Iisus, nici Buddha, nici un iluminat nu a creat religia, ci oamenii care au inteles-o prost, profanand astfel invataturile lor."Regatul meu nu este din lumea asta",iar "unde se vor aduna mai multi in numele meu, acolo voi fi si eu"-deci rolul bisericii si obiectelor de cult este egal cu zero.
|
|
|
Raspuns de F.v.F on May 23, 2014 17:48:00 GMT 2
Manuel, cred ca cel mai bine este descris ca The Whole, Totul.
“Daca ar fi exterior,ar fi o simpla entitate energetica superioara,nu un absolut.”
Cel extern este demiurgul, cel intern si absolut este Dumnezeul-Tata, Sursa a Tot.
|
|