Qliphoth-ul lui Karlsson?

[F.v.F]

Nu stiam unde sa pun topicul, la Kabbalah sau la Calea Mainii Stangi. Dar cred ca mai potrivit este CMS, mai ales daca vorbim de Qliphoth-ul modern.

Postasem pe un grup urmatoarea intrebare:

Sunt curios sa aflu parerile kabbalistilor traditionali despre Qliphoth-ul prezentat de Karlsson. Este o sursa autentica de informatie, bazata pe qliphoth-ul original sau este o inventie a lui Karlsson in cea mai mare parte? Sunt curios de unde a adunat toate acele informatii, deoarece nu le-am gasit nicaieri in afara de cartea lui. Curios, pentru ca are trecut si un PhD in fata numelui.

Prefer raspunsurile oamenilor care nu sunt doar "fani" Dragon Rouge/Karlsson sau LHP-eri. Prefer raspunsuri obiective.

Intreb pentru ca observ deja o manie in randul LHP-erilor. Se vorbeste despre Qliphoth ca de ceva foarte clar prezentat, ca de ceva autentic istoric si o baza clara. Asa cum a fost si in cazul cartilor lui Koetting sau alte inventii si exagerari moderne de "become a living god". In mod paradoxal, lhp-erii care au in spate mai multi ani de studiu si experienta am vazut ca nu prea "gusta" genul asta de informatie. Printre ei ma numar si eu, dar vreau intai sa ma asigur ca nu am tras concluzii pripite.

Nu vreau raspunsuri de genul "am lucrat eu cu demonii/ritualurile lui Karlsson si sunt autentice". Asa putem vorbi de ritualurile lui Koetting sau mai rau, de ritualurile lui Michael Ford care sunt o tocanita de prost gust.

Vreau ceva clar, obiectiv, la subiect.

[thanateros]

Cu toții știm că ocultiștii de pretutindeni adoră să creeze și mai multă confuzie, de parcă n-ar ajunge ceața suficient de groasă ce acoperă deja (aproape) orice subiect. E un fel de hobby - în loc să elucideze misterul, se afundă și mai adânc în el. Până și Order of Nine Angles, care a lăsat după părerea mea o moștenire valoroasă prin sistemul lor de alchimie internă, având o filosofie ce nu doar continuă, ci și dezvoltă, gândirea de tip nietzschenian. Dar și ei, la fel ca alții, au țesut "tradiții" care mai de care mai impresionante, vechi de "enșpe" mii de ani. Nu zic, DACĂ ideile lor vor rezista timpului (iar un sistem rezistă doar prin metamorfoza continuă și adaptare la noile vremuri), atunci putem vorbi într-adevăr despre o tradiție. Șanse au, pe măsură ce mentalitățile s-au schimbat, și ei s-au adaptat dând naștere unor noi ramuri (gen niners), însă doar trecerea secolelor va da verdictul: simplă istorie sau tradiție vie - trăită de oameni. Pentru mine, "tradiția ONA" este invenția lui D. Myatt, însă o invenție, trebuie să recunosc, genială. Acest sistem are destul de puține găuri în logică în comparație cu alte sisteme, pe care dacă le acoperă, are numai de câștigat.

Cam așa stau lucrurile și în cazul Qliphoth-ului.
Întrebarea ta, unde creez topicul, la Kabbalah sau la LHP, este cât se poate de pertinentă și validă. Dacă vorbim de Qliphoth-ul tradițional, categoria corectă este Kabbalah. Dacă vorbim de Qliphoth-ul modern, acesta se va încadra la LHP.

Am studiat puțin și Qliphoth-ul tradițional, Sabbatai Zevi, profetul Nathan din Gaza etc. Concluzia: există unele elemente tradiționale în qliphoth-ul modern, însă acestea au fost reinterpretate și privite din alte unghiuri.

Dacă e să vorbim de tocănițe, majoritatea sistemelor moderne (fie ele LHP sau RHP) sunt tocănițe. Totuși, parcă tocănițele LHP conțin și mai multe ingrediente, datorită libertății practicanților și a accentului pus pe exprimarea individualității. Există tocănițe gustoase, în care ingredientele se îmbină armonios, și tocănițe de prost gust (vezi Ford sau Koetting). Și Qliphoth-ul lui Karlsson (cu tot cu PhD-ul lui ) - e tot o tocăniță - ingredinte de bază fiind Kenneth Grant și ceva Stephen Flowers. 

De ce nu folosesc adepții LHP Qliphoth-ul tradițional ? Pentru că scrierile cu adevărat autentice prezintă Qliphoth-ul într-o lumină negativă. E ca și când ai cere unui catolic să scrie despre Diavol. Nu va scrie niciodată că Diavolul poate să ofere înțelepciunea, va scrie însă că Diavolul este malefic și minte. Așa și în scrierile Kabbaliștilor despre Qliphoth, sferele acestui sistem sunt prezentate nu ca surse de introspecție și evoluție, ci degradante pentru om. De aceea a trebui reinventat Qliphoth-ul, din temelii. În opinia mea, invenția lui Karlsson e destul de bună, are o serie de elemente interesante, însă mai trebuie să se lucreze la ea, să se astupe o serie de goluri și legături false.

După mine, valoarea unui sistem, oricare ar fi acela, stă în:
1. aplicabilitatea practică a acestuia - cum te modelează ca individ, felul în care trăiești și te dezvolți;
2. logica cu care sunt argumentate ideile și analogiile propuse;
3. conceptele filosofice propuse - cum îți afectează viziunea asupra lumii/omului.

Qliphoth-ul pe care îl urmez e tot o invenție proprie, cu elemente preluate din Book of Sitra Achra, Liber Falxifer, și așa mai departe. Deci, tot o tocăniță. Mie îmi place gustul ei, însă mai trebuie rafinată - it's a work in progress. Și un ingredient foarte important, poate chiar piatra de temelie - e filosofia lui Emil Cioran, expusă în Demiurgul cel Rău, Îndreptar pătimaș, Silogismele amărăciunii și alte capodopere. Desigur, nu toată lumea gustă aceste viziuni, și această abordare o întâlnim la persoanele care au înlocuit teologia cu filosofia.

Ce idei de bază regăsim la majoritatea sistemelor nihiliste ?
1. Eliberarea minții de concepte gen "destin", "predestinare", etc. Totul este șansă pe care o putem modela într-o oarecare măsură prin acțiunile noastre (adică magie + acțiuni concrete). Nu avem sens, existența este o eroare propagată în timp și spațiu, iar noi nu suntem nicidecum speciali în acest Univers. Dacă mamele ne spun că suntem fulgi unici de zăpadă, nu înseamnă că e așa.
2. Moartea este singura certitudine, de aceea vei găsi chiar curente care slujesc Morții (nu unei entități, ci a unei forțe cosmice). Necrosofia e unul dintre acele curente. Moartea e văzută ca eliberare și transcendență. Nu există iluzia unei alte vieți după moarte, spiritul fiind singura componentă eternă a omului, însă principala caracteristică a sa (spre deosebire de suflet), e inexistența - nu moare pentru că nu s-a născut și n-a existat niciodată, e absența materiei. Viața e trăită din plin, aici și acum.
 
Ce dezavantaje aduce o mentalitate de genul ? Autodistrugere dacă nu ești stăpân pe viața ta. 

[F.v.F]

Sept 2, 2014 20:04:00 GMT 2 thanateros said:

Cu toții știm că ocultiștii de pretutindeni adoră să creeze și mai multă confuzie, de parcă n-ar ajunge ceața suficient de groasă ce acoperă deja (aproape) orice subiect. E un fel de hobby - în loc să elucideze misterul, se afundă și mai adânc în el. Până și Order of Nine Angles, care a lăsat după părerea mea o moștenire valoroasă prin sistemul lor de alchimie internă, având o filosofie ce nu doar continuă, ci și dezvoltă, gândirea de tip nietzschenian. Dar și ei, la fel ca alții, au țesut "tradiții" care mai de care mai impresionante, vechi de "enșpe" mii de ani.

Pai, Ona nu cred ca are mai mult de 40 de ani. Si nu prea se bazeaza pe traditii mai vechi de anii 60. Se observa clar elemente moderne la ei, intr-adevar, de tip nietzschenian/machiavellian/etc.

Sau, in cazuri cu adevarat triste, Michael Ford, Maxine Dietrich, Stephanie Connolly, Koetting, Karlsson... toti, dar absolut toti, au inventat chestii pe care le-au promovat ca “autentice si traditionale”. Si pe buna dreptate, ca ce e autentic si vechi nu prea e cunoscut sau nu prea se pupa cu legile actuale sau chiar cu moralitatea din ziua de azi. Sunt putini care chiar au pastrat ceva... Myrmydon, pe cat de taran si prost e, macar s-a rezumat la chestii traditionale. Brother Nero la fel... de ce e nevoie de chestii atat de complicate si extravagante cand le avem pe astea?

Sept 2, 2014 20:04:00 GMT 2 thanateros said:

Nu zic, DACĂ ideile lor vor rezista timpului (iar un sistem rezistă doar prin metamorfoza continuă și adaptare la noile vremuri), atunci putem vorbi într-adevăr despre o tradiție. Șanse au, pe măsură ce mentalitățile s-au schimbat, și ei s-au adaptat dând naștere unor noi ramuri (gen niners), însă doar trecerea secolelor va da verdictul: simplă istorie sau tradiție vie - trăită de oameni. Pentru mine, "tradiția ONA" este invenția lui D. Myatt, însă o invenție, trebuie să recunosc, genială. Acest sistem are destul de puține găuri în logică în comparație cu alte sisteme, pe care dacă le acoperă, are numai de câștigat.

Asta asa e. Dar bazele trebuie sa ramana aceleasi. Poti schimba anumite metode, anumite feluri de a explica, dar nu schimbi si intorci pe dos totul cum o fac unii.

Daca “moda” se schimba nu inseamna ca se schimba si Universul cu cursul lui natural.

Sept 2, 2014 20:04:00 GMT 2 thanateros said:

Și Qliphoth-ul lui Karlsson (cu tot cu PhD-ul lui ) - e tot o tocăniță - ingredinte de bază fiind Kenneth Grant și ceva Stephen Flowers. 

Sincer, mai degraba m-as baza pe Flowers decat pe Koetting. Cel putin Flowers nu este atat de dogmatic si chiar ofera sursele informatiei, spre deosebire de Karlsson care a scris o carte in care nu are aproape nicio sursa oferita (chiar daca il mai citeaza din cand in cand pe Scholem si parca pe Idel). Si apropo de Scholem.. cat a vorbit el despre Kelipoth?

Am intalnit oameni care ziceau ca au avut experiente intense cu materialul de pe Joy of Satan... asa pot sa zica si de Karlsson si de Koetting etc. Oamenii pot sa zica orice. Dar asta nu ma satisface. Pff... si despre Necronomicon se zice ca-i autentic, cand de fapt e fictiune. O sa zica si de Novem Portis din Ninth Gate cu Johnny Depp.

Cat despre Kenneth Grant, la cat stiu ca l-a pupat in cur pe Crowley... ma abtin.

Cineva imi recomanda Kaplan si Luria (pe care-i am de mult pe lista) referitor la kabbala traditionala, dar nu stiu cat au scris ei despre “qliphoth”. Toate sursele pe care le-am gasit in carti bune, vorbesc doar jumatate de pagina despre qliphoth si repeta acelasi lucru.. “just waste, just garbage, just dirt.. that’s qliphoth.”. Ceva mai modern ar fii Mystical Qabalah a lui Dion Fortune, dar la fel, vorbeste putin si nu zice mai nimic concret.

Sept 2, 2014 20:04:00 GMT 2 thanateros said:

De ce nu folosesc adepții LHP Qliphoth-ul tradițional ? Pentru că scrierile cu adevărat autentice prezintă Qliphoth-ul într-o lumină negativă. E ca și când ai cere unui catolic să scrie despre Diavol. Nu va scrie niciodată că Diavolul poate să ofere înțelepciunea, va scrie însă că Diavolul este malefic și minte.

Pai da.. si acesti tineri LHP-eri stramba din nas, ca un copil care nu-si asculta parintii si face dupa cum il taie capul... ca mai tarziu sa afle ca parintii aveau dreptate.. in cazul de fata, preotii sau kabbalistii.

Lucrurile cu “bun” si “rau” sunt destul de clare, nu trebuie filosofat prea mult ca te pierzi... si pierzi esenta.. si ajungi la concluzii idioate. Asa faceam si eu.. dar macar aveam o scuza: aveam 15 ani!